sufla numai daca il strivesti
lovesti si se aude
doar daca misti mai vibreaza
si se reia…
violent.
cine nu vede crede, altceva
ameteala imprecisa cand cerem calitate
butoane plang in apasare
iar dintii ca stalpii se scalda in rosu
vrem soare

multe secvente se scurg si se uita
altele, cu greu amintite, plang dupa supravietuire
… inainte de toate tin sa precizez ca nu orice cerc este perfect.

si uite asa vrei sa revii la haosul fascinant
in care aproape ca nu aveai nicio grija
la vinul ala rosu, obscen de rosu
discutiile lungi si interesante
si acelasi fum care nu-ti este frate, dar macar e prieten.
totul a pierit in cateva ceasuri
tranzitia a fost una deloc rea
presarata cu multa nedumerire
pe inca un drum neprevazut
foarte nesigur, foarte periculos si extrem de placut
(insa sfarsitul de cele mai multe ori este unul trist
iar eu nu sunt un norocos)

…nu trebuie sa vezi ceva anume ca sa simti inceputul unei impliniri…

totul foarte punctual, sfarsitul este punctual
mai dai de voci cunoscute si de figuri periodic ok
diferite chestii banale incep a te distra
… si cum poti sa o iei la vale fara control. tare asa.
trecuse inca o noapte plina in care observi ca
oricum, fratii sunt mereu langa tine
… printre obisnuitul fum, alcool si muzica
intr-o lume care niciodata nu va inceta sa te surprinda.

…dar trebuie sa vezi ceva anume ca sa realizezi ca implinirea este o iluzie.

intelegi ?
este plopul care viseaza
si zambeste cand se gandeste la topor
nu mai suporta atmosfera plina de verde
vrea schimbare
isi recunoaste conturul ce il tine capturat
“iesi din tine”, aude incurajare
uimit de colturi umbrite
asteapta linia alba, eterna
mintea ii patrunde in pustiu
cercul galben se coboara pentru ultima oara
a uitat cum e povestea
zgomotul ascutit ii tresara atentia
ceva atat de rapid
il doboara, totusi prea lent
inaltimea te ajuta doar la cadere
ocupi o suprafata mai mare decat altii
fosnete de ziare vei fi
doar niste hartii patate
…si nu vine
litere iti opresc respiratia
te opresc

uita, iarta.
da-mi mai mult
returneaza-mi spiritul
reda-mi rasaritul
intoarce la mine perfectul
mai bine o rana deschisa mereu
decat o veche urma de ceva asteptat
o urma de final
o urma conturata cu regret
…sau stinge flacarile din fata mea
vreau doar sa pot inainta…
alunga fluxurile demonice
opreste-i, nu vreau sa ma inece
vreau pace
aceleasi panze ce ma tin capturat
generez cosmaruri in acelasi pat
vreau sa nu incerce altceva
departeaza sabia de deasupra mea
nu exista altceva mai bun. Ii vezi pe ei?
exista zei chiar si peste zei
daca nu pot sa-i fiu umbra
atunci sa-mi fie mie orizont
din nou se aude tipatul
o iluzie ritmica
era prea marfa inainte?
de asta mi-ai dat atat de putin?
acum de ce sa induram asta?
de ce?
vreau inapoi lucrul
sa termin ce am inceput
nu mai vreau vise in reluare
da-mi te rog continuare
sau cere-ti iertare
spune-mi ca a fost o eroare
nici macar Tu nu stii cat doare.

Uita-i pe cei ce nu uita.
Iarta-i si pe cei ce nu iarta.

si pierzi si te cutremuri
nu stii ca ei au fost martori
ti-e frica sa revii
ca un om mort, stai,
nu mai ai nimic
astepti pentru ca ceasul sa te salveze
umbre sa proiecteze
materia este in ceata
apusul pare atat de frumos
dar te distruge
te pierzi pentru a nu stiu cata oara
in fumul de odinioara
s-a oprit
dar o sa revina
stiu ca suspina
nu pot sa ma trimit unde vreau
e imposibil sa dormim
si beau,
fumul cel sublim
perdeaua alba
banal si totusi la fel de eficient.
mereu acelasi sentiment
niciodata prundent
cel mai cuminte pacient
a pierit violent
asta a fost ultimul moment
sfarsit de pergament.

e bestial
marfa rau cum poti sa o arzi asa eXtrem
o iei cu viteza la vale
si desi ai frane ele nu prea te ajuta la nimic
pentru ca la viteza aia nimic nu te poate oprii
parca zbori
vezi o linie crem pe fundal verde
trebuie sa mergi numai pe linia aia
numai ca nu prea poti asa la inceput
dar oricum e foarte tare
si chiar daca se intampla un accident
nu poti sa spui ca nu-l asteptai
apare asa dintr-o data
si doare putin
sau mai mult
dar recunoaste ca ti-a placut
chiar daca esti plin de praf si de rani
nu-ti pasa
pentru cateva secunde ai zburat
iar apoi te-ai lovit
un fleac
si vrei mai mult
parca e un drog
si aici cauti aceasi placere de fiecare data
numai ca aici o gasesti din ce in ce mai mare, la fiecare incercare

apoi urmeaza partea cand ajungi acasa
fericit de experienta avuta
si te bagi la un dus…
aici urmeaza alta durere :))
cand dai cu dusul pe rani
si te ustura ca naiba
iti trec scene de razboi prin minte
cum ala isi poate dezinfecta rana cu focul, iar eu crap de la putina apa
strangi din dinti si zambesti
e destul de tare

iar seara stai relaxat
si te refaci
astepti sa te vindeci pentru ca data viitoare sa o facem si mai marfa

caldura
soare
nisip
scoici
palmieri
ocean
surf
freesbee
chicks in bikini
rollerblading
stele
Hollywood
lumini
ingeri
elvis
hoteluri
bani
blackjack
poker
hit the jackpot
crime
cluburi
nopti nedormite
sex
parties
alcool
droguri
rock
Avenged Sevenfold

stai intins pe plaja
privind spre orizont
in indepartarea oceanului
fara nici o grija
desprins
departe de lumea rea
incepi o noua viata
zambesti cu pofta
aici e acasa

California

]]> http://shesstillinside.wordpress.com/2008/10/06/west-coast/feed/ 0 Averac http://shesstillinside.wordpress.com/2008/06/08/orizont-fals/ http://shesstillinside.wordpress.com/2008/06/08/orizont-fals/#comments Sun, 08 Jun 2008 21:07:46 +0000 Averac http://shesstillinside.wordpress.com/?p=20 ]]>

colturi obscure
ingradite cu panze uscate, tesute
picioare subtiri si multe
paienjeni incolaciti
umbre sinistre
sunet de umezeala
inaltimi intunecate
pamant rece
schele ruginite
aceleasi cioburi mortale
odihna.
soldati dormind in mizerie
foamete si sete de putere
imaginea te face sa-ti inchizi ochii
inghiti cu teama
fumul gros de nicaieri incepe sa ocupe spatiu
imaginea se tulbura
pasii iti sunt mai grei
inaintezi in nestire
panzele uscate se astern pe fata ta
te zbati in gandul tau
si-ti distrugi vise

cerul senin nu este asa de linistit pe cat pare…

cioburi incep sa cada
o ploaie fatala incepe sa curete pamantul
toti cad secerati
bucati de sticla penetreaza
mii de trupuri fragede sunt sfartecate
in brate, in spate, in ochi
pe capete
tipete de durere rasuna printre blocuri
aglomeratia este incoltita
cei de la adaposturi privesc in liniste macelul de afara
razboiul continua desi victimele s-au epuizat
publicul a amutit
nu e momentul potrivit sa-ti indrepti ochii spre cer
apoi totul se opreste
linistea pare eterna
parauri de sange susura
nici femeia care isi lasase odorul afara nu mai are glas

rapid si letal. niciodata nu o poti prevestii

iar cand mergi pe coridorul lung si rece
te cuprind fiori de gheata.
doar ecoul pasilor inceti se aude
si picaturi.
picaturi fara ritm care cad oriunde
tipete de copila se aud
te uiti in sus spre cupola inalta
pe unde vantul trece printr-un geam spart.
tragi adanc aer in piept si inaintezi
nu sti de ce te afli acolo dar simti ca asta este scopul tau…
… sa ajungi la capat.
picturi sinistre te inspaimanta
vezi statui incruntate uitandu-se la tine
si grabesti pasul
incepi sa alergi dar nu se mai termina
se aud usi trantindu-se in holul fara usi,
apoi pasi care vin spre tine
alergi din ce in ce mai repede si cazi epuizat
gemetele iti rasuna in inaltul cladirii intunecate.
cum naiba ai ajuns acolo sau cum sa te trezesti din visul asta nu ai sa sti niciodata
incepi sa plangi in disperare
si nu esti singurul care plange
scancete ca de bebelus incep sa umple sala
pasii se aud acum de pe pereti
ciudat cum poti observa umbre in intuneric alergand prin jurul tau
umbre intrerupte
pasii se aud din ce in ce mai tare
mai aproape
ritmul picaturilor accelereaza
ramai intins cu fata in palme si astepti sfarsitul,
apoi liniste totala

din spate se aude o voce soptind:

“e doar inceputul…”

e incredibil
cum poti sa te gandesti la o lume care
nici nu exista
e asa o pierdere de timp
nu mai sti daca e bine sau rau
sa mai speri, sa te opresti,
te amagesti
e aiurea asa.

chiar ca…
te-ai gandit vreodata cum ar fi sa te vezi pe tine?
asa pe strada, mergi si
te vezi pe tine insuti mergand undeva…
foarte ciudat te uiti
aproape razand, crezand
ca poate ti se pare,
dar de fapt chiar esti tu.
ai vrea sa te duci la tine dar, nu stiu,
nu poti…
sau poti dar nu te bagi in seama,
adica el nu te baga in seama,
de fapt tu nu te bagi in seama.
te uiti asa la tine
si observi mici chestii care nu ar trebui sa fie acolo,
ca o musculita pe spatele tau, care n-ai vrea sa fie acolo
dar tu nu o vezi,
sau observi cat de aproape era sa te loveasca o masina.
traiesti intens aceasta aventura in care nu te poti implica.
te intrebi daca acum prevezi viitorul sau analizezi trecutul
esti interesat de tine
poate esti tu in alta lume paralela cu asta
enjoy it

- baai! promiti sa te lasi?
- nu frate…
asa imi place mie
sa ma duc usor si bine
ma simt excelent
nu inteleg ce ai cu mine
lasa-ma naibi sa fac ce vreau
te crezi maica’mea sau ce?
- bai prostule! esti tampit?
sunt mereu cu tine
cum 8888 mea sa te las acum?
nu stii ce-mi ceri…
- da mah fi atent aici…
este super cald afara
de abea pot sa respir
soarele imi bate in cap dar asta conteaza mai putin…
vezi tu umbra asta? … frate
… asta sta cu mine mereu si tace din gura
ia exemplu
iar cand ma duc eu, vine si ea, insa tu ramai aici…
- 8888 mea choaee…
imi vine sa-ti sparg berea asta in cap

in fine…   aberatii
hai sa vedem ce mai gasim
da pagina
…
aha

esti pe un zgarie’nor, foarte sus
adierile vantului iti ciufuleste parul
te uiti in jos si…
iti place.
acum esti pe autostrada
nu ai mai fost aici dar ti se pare cunoscuta
ai visat momentul asta
masini trecand cu mii de km/h
uite una frumoasa
vrei sa o atingi si…
iti place.
stai intins pe pat
acasa
te odihnesti
gandesti
te uiti la cutitul primit cadou de la baeti,
ieri, de ziua ta
arata frumos
cade si…
iti place.
apoi iesi din cort
te apropii de foc
ai mainile incovoiate la piept
tragi o flegma in flacari
si iti indrepti ochii catre cerul rosu
te lasi “plutind”, frige si…
iti place.
arde
si tragi. si…
iti place.

te doare-n 8888
toti te vor mort
nu conteaza de ce
nu te intereseaza
stii ca odata tot o sa mori
de asta nu-ti pasa:
tu ai bilet asigurat acolo jos
o sa ne distram impreuna
o sa facem din haos armonie
asta ne-a fost scopul de la inceput
chiar neintentionat
am facut oameni sa zambeasca
asta vrem

ajungem sus
ca doi nebuni
facem dezastru
nu o sa mai vada nimeni vreo diferenta
intre acolo si un etaj mai jos
si nu cred ca vor fi ingeri care o sa planga
am incredere ca o sa-ti multumeasca
saraci
captivi in panze albe
cu un zambet fals imprimat pe fata
nu cred ca se distreaza
suntem asteptati acolo

si parca tot dedesubt e mai marfa
dar te-ai gandit ca poate nu e cum doream?
o sa cadem
asteptam
in chinuri groaznice o sa fim taiati
batuti
atarnati, ardem

dar mai bine asa
lasa ca e bine
nu vreau sa ajung sus
sa fiu ingenunchiat
primim panze albe
si cu scarba o sa avem aripi de ceara
inutile
plangem pe dedesubt
captivi pe vecie
in anturajul “sfant”
purtand cu dezgust
zambetele mincinoase

‘neatza.
neclipind,
nu pot sa-mi iau ochii de la tavanul alb
ceasul a sunat
dar e greu sa ma ridic de aici
e greu sa ma misc
e greu sa incep o zi normala
acum ii dau dreptate mamei cand zicea ca dimineata e frig in casa
…
si ce fac?
iar o dau in d-astea, pff
gata
aer
papa

lasi sa curga
obosit
te ustura si-ti inchizi ochii,
ii intre-deschizi
intorci capul si te uiti la patul gol
deranjat
te asteapta
se misca
nu-i nimic
nu e prima oara,
trist,
isi reia pozitia de solid,
se gandeste la ignoranta ta,
te trezesti in el
si adormi in el
nu realizezi ca iti e cel mai bun prieten
te mustra cu cosmaruri
incredibile
te satisface cu vise
iluzii
zambesti
inconstient
Morgana in umiditate,
paradox
visezi real.
te scufunzi intr-o groapa mica
neincetat
ignori din nou
ignoranta ta rade in fata mortii
poze fac turul in mintea ta
te simti bine
nu cunosti durerea altora

scrii, stergi…

observi oameni vechi
prieteni uitati
ocupati
realizezi dusmania dintre ei
sentimente reci
dispret reciproc
haos la suprafata,
rasare ultima scrisoare,
si razi cu pofta…

totul isi are cursul demult hotarat
undeva gravat.
asteapta,
incapabilule
imposibil,
probabil eronat.
loveste-te
incearca sa intelegi,
e doar un ecou favorabil
liniste ca in noapte
gandesti…
ridici mainile,
atat!

mai esti viu? sau ai adormit?
esti uimit?
cauta frate alt loc
aseaza-te
fa-te comod,
ia-ti o perna in brate
si pune-o sub cap,
incepe un nou capitol
nu era prevazut in cuprins
si-ti faci griji
si clipesti mai des
sa se usuce
si gandesti trecutul
oricum degeaba :)
si te cuprinde total
respiri mai greu
dar e normal
pentru ca esti ranit.
sfasiat inauntru,
un iepure, odata rapid,
se zbate sa treaca
afara din calea trenului,
o cale rece
ruginita
dar destul de vie pentru a insemna un pericol
se va termina rapid?
vede zgomotul
si aude blurat.
si vezi
mecanicul doarme,
masinaria lui pune capat suferintei
nu mai simte nimic
o lacrima iese
din trupul alb
si rosu
si fara suflu.
inghitea greu inainte
acum si mai greu
o musca ii zboara pe ochi
si roade
macel

da-i mah palme ca viseaza
trezeste-te frate
ce ai?
vorbeste!
ia si bea
ce ai?
n-ai nimic

esti nimic
sti nimic
speri multe

iar acum cerul este alfel,
apa este altfel,
nu sunt culori dar e lumina
e suficient cat sa vad.
si coloram amandoi,
culori vii
rosul alearga, il simt,
simt joaca dintre verde aprins si albastru deschis
si focul
se face cald
e chiar frumos
sarutul fierbinte dintre fum si umbra.
privesc picatura din tavan
cum se scurge
si cade razand
printre fum si umbra,
autodistrugere in armonie
simte
si cade,
incepe a traii intens o noua viata,
e palpitant, s-a uscat…
sti tu,
calcarul de pe pereti,
rugina din subsol,
camerele goale din mine s-au umplut,
iarasi fum
hai trage
inca mai avem de trait
si sfarsituri ca asta vor mai fi,
recunoscute,
le sarim
si trecem,
cine ne opreste?
plantam si zambim,
normal ca ne place…

si te intrebi de ce inca tremuri,
nu e frig,
este doar ea
isi regaseste locul in tine
te purifica
nu alt vis
prea normal pentru un vis.
aprinde-te
mentine-te

si uite asa iese,
neintentionat,
sigur,
nesigura,
trist,
se raceste,
ma racesc si ma incalzesc.

cum naiba mai pornesc motorul asta, frate?
nici nu intra cheia…
dai una, poate isi revine.
degeaba… nu va merge
am sa astept
am sa ma rog
pana porneste singur.

astept… astept.
cata rabdare. de unde rabdare?
vrei sa intri,
dar iesi,
trist
si ma racesc,
dar nu vreau.
te vreau.
altii nu vor.
si numai dumnezeu stie de ce nu vor,
sau care dumnezeu?
nu are chef de nimeni.